Un munte pentru Dumneavoastră
S.C. Clever Code Software SRL
Un munte pentru Dumneavoastră
Skip Navigation Links    
Cerna-Izbuc Câmpuşel
HyperLink
  Autor: CCS
  Izbucul Cernei este unul dintre cele mai grandioase fenomeme carstice din România, din păcate prea puţin frecventat de turişti, în principal datorită situării lui la mare distanţă de zonele cu un acces auto pe drumuri rezonabile. O dată cu construcţia magistralei rutiere DN 66A Herculane-Petroşani, care sperăm că nu va fi întârziată prea mult, această zonă deosebit de frumoasă va putea fi admirată de un număr mult mai mare de turişti. Părerea noastră este că o şosea corect constrută aduce daune minore mediului, beneficiile fiind greu de combătut, aşa cum găsim în toate ţările europene dezvoltate. Din contră, în situaţia noastră, abuzurile asupra mediului se simt mult mai bine dacă sunt ferite de ochii civilizaţiei. Noi am vizitat zona, supunând la mari emoţii bătrâna noastră Dacie "Supernova", pe drumuri grele de munte de la Obârşia Cloşani şi apoi pe superbul şi dificilul drum care trece culmea la Câmpuşel. Localizare cu Google Earth:

Beuşniţa
HyperLink
  Autor: CCS
  Valea Beuşniţa reprezintă unul dintre traseele clasice, care ţin nu numai de cultura turistică, ci chiar de cultura generală a oricăruia dintre noi. Extrem de accesibilă, datorită noului drum forestier şi turistic, prin care se poate ajunge cu maşina până la păstrăvărie, la mai puţin de o jumătaqte de oră de Ochiul Beului, valea Beuşniţa poate fi vizitată de mai multe ori, dezvăluind de fiecare dată aspecte inedite. Evident, prezenţa cascadelor va aduce mai mult spectacol iarna şi primăvara, iar în perioade secetoase putem găsi cascadele fara apă. Două obiective suplimentare completează fericit frumuseţile zonei, canionul Beuşniţa Seacă şi Cetatea Caraşului, despre care vom vorbi cu altă ocazie. Îndemnul nostru este: priviţi fotografiile şi apoi mergeţi să faceţi altele, mai frumoase.   Localizare cu Google Earth:

Izbucul Bigăr (minialbum)
HyperLink
  Autor: CCS
  Călătorind cu maşina între Orşova şi Timişoara, nu este lipsit de interes să încercâm şi varianta Bozovici-Anina-Reşiţa. Poate sosim mai târziu cu trei sferturi de oră, poate nu, în funcţie de aglomeraţia şi problemele de pe  E70.În schimb, putem să ne planificăm exact ora de sosire, fără şansa de a inhala zeci de minute gazele de la camionul din faţă. Dimpotrivă, parcurgem unul din cele mai frumoase drumuri din Banat, cu aer curat, păduri, chei, defilee, versanţi abrupţi, doline, aşezări pitoreşti. Până la Anina starea asfaltului este rezonabilă, iar de aici la Timişoara ireproşabilă.
    Dacă am ales această variantă, la circa 13 km în amonte de Bozovici, într-o zonă stâncoasă din cheile Mnişului, o inscripţie ne atrage atenţia că traversăm paralela 45, care se află într-adevăr la puţin peste 100 m în aval. O mică parcare, un pod şi ceva amenajări turistice în ruină marchează acest impresionant fenomen carstic, la care ajungem după un urcuş uşor de câteva minute. Recomandăm vizitarea izbucului în perioade umede, altfel riscăm să nu curgă sufucientă apă la cascadă, fiind captată pentru alimentarea cu apă a localităţilor din aval.
Localizare cu Google Earth:

Rolu Nou
HyperLink
  Autor: CCS
  Rolu Nou prezintă o scurtă şi interesantă creastă calcaroasă suspendată deasupra schitului Călugăra din Ciclova Montană. Din Oraviţa se urmează indicatoarele spre Ciclova şi Călugăra. Lăsăm masina în capătul din amonte (300 m altitudine) şi urcăm la schit, mic dar cochet şi bine îngrijit. Traversăm curtea şi prindem poteca firavă, dar marcată acceptabil, care ne duce în urcuş susţinut, punctat la final de pasaje de căţărare uşoară, în şaua Rolului, după mai puţin de o oră. În dreapta aven, în stânga creastă cu abrupt perfect vertical. Floră bogată, calcar alb, păsările zboară mult sub noi, privirea cuprinde un sfert de Banat. Superb. Cam la mjlocul crestei, o grotă o perforează pănă deasupra abisului. Excursia este inedită cu caracter alpin la mai puţin de 900 m altitudine. Reîntoarcerea pe acelaşi traseu, sau urcăm prin pădurea rară, aproape fara potecă, pănă la drumul de culme, care ne scoate în sat mai târziu cu trei ore, după ce am vizitat avenul lui Ilie şi am efectuat o coborăre abruptă printre stâncării şi grohotişuri. Această variantă este recomandată numai pentru turiştii avansaţi, orientarea fiind mai dificilă. Localizare cu Google Earth:

Grădina Zmeilor
HyperLink
  Autor: CCS
  Pe DN 1G Jibou-Cluj, la kilometrul 6, pe raza satului Gîlgău, un interesant şi pitoresc fenomen geologic a luat naştere prin fisurarea verticală a unui versant de gresie. Peisajul inedit contrastează plăcut cu dealurile molcome ale Sălajului. Fotogenici şi încărcaţi de legende locale, zmeii sunt uşor accesibili în orice anotimp, vizitarea lor necesitând mai puţin de două ore şi un urcuş putin peste 100 m. Perimetrul este declarat rezervaţie geologică de interes naţional. Localizare cu Google Earth:

Vârful Cozia
HyperLink
  Autor: CCS
  Culmea Cozia-Cănicea se desprinde spre vest din Furcitura Craiovei, munţii Cernei, prezentând drumeţului creste stâncoase la 1300-1500m altitudine, cu abrupturi impresionante înspre văile înconjurătoare. Prin poziţia privilegiată, vârful Cozia este deopotrivă uşor accesibil şi spectaculos. Priveliştile variate spre Ţarcu, Godeanu, Cernei, Semenic, Locvei, precum şi sălaşele, livezile de meri la peste 1200m, poienile imaculate din jur îl recomandă pentru un weekend numai bun la reîncărcarea bateriilor.

   Vezi şi traseul nostru cu hartă Cozia
Localizare cu Google Earth:

Vânturătoarea
HyperLink
  Autor: CCS
  Cascada Vânturătoarea, rezervaţie UNESCO, se află in sud-estul munţilor Cernei, la mai puţin de 600 m altitudine. Şuviţa de apă se despleteşte peste stânca în surplombă, cu efecte interesane în contralumină, poteca trecând printre cascadă şi stâncă. Iarna, sloiurile de peste 30 m înalţime şi patul de gheaţă al cascadei răsplătesc efortul urcuşului scurt, dar susţinut. Accesul este în mai piţin de o oră, de la podul peste Cerna de la kilometrul 11 al DN 67D, Herculane-Baia de Aramă-Târgu Jiu. Localizare cu Google Earth:

Munţii Măcin
HyperLink
  Autor: CCS
  Situaţi în nordul Dobrogei, munţii Măcin reprezintă cei mai vechi munţi din ţara noastră, vechime care le conferă o altitudine mai mult decăt modestă, sub 500 m, compensată de  un relief dinamic, spectaculos, cu creste stâncoase, abrupturi greu accesibile, megaliţi din granit cu variate profile zoomorfe şi antropomorfe. Peisajul demn de altitudini spre 2000 m, contrastează frapant cu netezimea vecinătăţilor din  lunca Dunării. Flora este bogată, ţestosele se ascund prin crăpături aproape la tot pasul. Toate acestea recomandă cu prisosinţă parcurgerea cel puţin a crestei principale a Pricopanului.
    Din centrul  oraşul Măcin, drumuri agricole bune, sau încălţâmintea, ne poartă spre est până la mijlocul crestei (3 km). De aici spre N-NV, mai trei sferturi de oră şi prindem începutul crestei pe care o parcurgem spre sud în 2-3 ore. În altă jumătate de oră revenim la locul de pornire.
Localizare cu Google Earth:

Puteţi şi Dumneavoastră să trimiteţi un album foto. Exportaţi o colecţie de fotografii pentru publicare pe Internet, cu un program adecvat: Picassa, Ulead Photo Explorer, sau multe altele pe care le găsiţi gratuit sau contra cost pe Internet. Vă recomandăm JAlbum , un program gratuit şi nepretenţios. Vă rugăm compactaţi rezultatul în format ZIP şi îl expediaţi ca ataşament la un e-mail, care trebuie să conţină autorul (eventual o adresă de e-mail, care va fi afişată), titlul şi descrierea albumului, descrierea de pe pagina de albume. Dacă folderul conţine şi un fişier Google Earth (KMZ), acesta va apărea lângă descrierea albumului. Adresa de e-mail se află mai jos, pe bara verde. Vă rugăm sa utilizaţi dimensiuni rezonabile ale imaginilor pentru afişarea rapidă şi integrală intr-o pagină de browser (cu excepţia posibilă a panoramelor).