|
|
Noi ne-am săturat! Ne-am săturat de indolenţă, de lipsa de civilzaţie, de dispreţul
faţă de legi, de bătaia de joc a unora faţă de noi şi faţă de Dumneavoastră, de
autorităţile care nu îşi fac datoria. Şi când toate acestea pun în pericol sănătatea
mediului în care vom trăi atât noi, cât şi copii noştri, nu mai putem să închidem
ochii, nu mai putem să tăcem. Şi atunci strigăm, după puterile şi priceperea noastră,
pe această pagină, sau prin adrese către autorităţi şi organizaţiile neguvernamentale
care sut angajate în lupta pentru un habitat corespunzător. Poate aude cineva. Poate, dacă strigăm mai mulţi autoritaţile se vor strădui să aplice legea, iar cei care
ne sfidează vor deveni mai temători, poate chiar mai conştienţi, în beneficiul tuturor.
|
|
DN66A Băile Herculane - Cerna Sat |
Valea Cernei, 22 octombrie 2008 |
|
La kilometrul 25 al drumului naţional DN 67D Băile Herculane - Târgu-Jiu se ramifică
la stânga viitorul DN 66A, actual o mare ruşine pentru administraţia drumurilor,
atât la nivel central, cât şi judeţean, fiind singura cale de acces spre obiective
turistice de prim rang din carstul Mehedinţean. Porţiunea până la Cerna-Sat nu a
fost întreţinută de pe vremea Răposatului, fiind degradată în proporţie de 101%.
Bună doar pentru testarea vehiculelor selenare, sau a autoturismelor de teren extrem
de rezistente, rupe şi macină neîncetat autoturismele turiştilor care riscă să treacă
pe aici. Noi nu suntem dotaţi cu tractoare, deci ne-am stresat foarte serios (noi
şi maşinile) şi am ajuns la concluzia că viteza întâia este exagerat de mare...
După părerea noastră, numai pentru situaţia de aici, toţi miniştri transporturilor
ar trebui demişi nu mult după instalare. O tablă indicatoare arată Cerna-Sat 18
km. În realitate sunt 12! Diferenţa este explicabilă, dacă ruleta a coborât prin
toate gropile, 50% în plus este corect. Sau poate cineva se gândeste să mai repare
din drum şi de ce să nu încaseze bani pentru 18 km? |
|
|
|
Valea Cernei, Motelul Dumbrava |
Valea Cernei, august şi octombrie 2008 |
|
Nu mică a fost bucuria iubitorilor de munte, când pe locul fostei cabane de la gura
Ţesnei s-a construit un motel chipeş şi destul de bine încadrat în peisaj, unde
turiştii se puteau caza în condiţii decente şi puteau recupera efortul drumeţiei
cu un păstrăv prăjit stropit cu niscaiva vin bun. Dar, vorba din popor, cele bune
să se spele, cele rele să se-adune. Am coborât şi noi într-o seară de vară, destul
de obosiţi şi de flâmânzi, cu imaginea bucatelor în ochi, arome îmbietoare în nări
şi am intrat fericiţi în restaurant. Când să ne aşezăm la masă, se repede o duduie
la noi, că nu ne poate servi cu nimic, pentru că se aşteaptă un grup. Oricât am
insistat a fost de pomană, deşi restaurantul avea un singur client. În final ne-au
condus destul de nepoliticos la uşă, vădit deranjaţi că ei întrerup vizionarea unui
meci de fotbal la care era adunată toată suflarea de personal. Alo, tovarăşu' EIBERLONDT,
înţelegem că faceţi ce vrea muşchii dumneavoastră cu banii noştri şi fondurile SAPARD,
că dacă nu aveaţi muşchi, nu primeaţi finanţare. Dar schimbaţi şi dumneavoastră
titlul "MOTEL" cu altceva, poate ar merge "PRIVATĂ", pentru că aşa arată mizeria
din spatele
construcţiei. Şi mai avem o rugăminte, când vă mai vin grupuri din alea de iubitori
ai muntelui, rugaţi-i să vă ajute la adunatul gunoaielor de pe lângă traseul turistic,
pe care nu le-au făcut turiştii, ci dumneavoastră, chiar în zona cea mai frumoasă
a Parcului Naţional Domogled Valea-Cernei. Aşa să ne ajute cei de sus! |
|
|
|
Drum forestier în rezervaţia Cheile Caraşului |
Caraşova, 23-30 aprilie 2008 |
|
Mare şantier mare în perimetrul Rezervaţiei cu regim special Cheile Carşului, la
câţiva zeci de metri de versanţii cheilor. Se lucrează şi pe întuneric cu utilaje
de mare capacitate, se sparg stânci. Am revenit să vedem minunea şi am constatat
cu surprindere ca se croieşte un drum forestier chiar prin inima rezervaţiei. După
ce perplexitatea descoperirii s-a mai atenuat, au început întrebările. Cine a aprobat
acest şantier, în baza căror legi, cine a eliberat autorizaţiile de mediu necesare
în rezervaţie, care este benficiul rezervaţiei şi dacă au fost efectuate studii
de impact asupra mediului? Care sunt premisele economice sau de altă natură, care
justifică o asemenea investiţie? Se preconizează o exploatare forestieră în rezervaţie,
sau sunt alte interese? Dacă da, care sunt acestea, cum se armonizează ele cu legislaţia
şi care va fi impactul lor asupra viitorului rezervaţiei? Cine şi cum garantează
că acest drum nu va fi folosit şi pentru deversarea deşeurilor în rezervaţie, aşa
cum se aruncă gunoiul în râul Caraş după ieşirea din chei, de către locuitorii şi
firmele din Caraşova? |
|
|
|
Poluare pe Caraş |
În aval de Goruia, 30 aprilie 2008 |
|
În aval de Caraşova, râul Caraş a fost poluat cu o mare cantitate de deşeuri menajere.
Sunt grav afectate albia, malurile şi vegetaţia, pe o distanţă de zeci de kilometri.
De ce îşi permit nişte localnici certaţi cu bunul simţ şi cu igiena să îşi împrăştie
gunoaiele prin tot Banatul? Unde sunt autoritaţile locale, ce păzesc şi cum îşi
justifică existenţa - dezastrul este cât se poate de vizibil. Ce fac Agenţia Pentru
Protecţia Mediului Caraş-Severin, Garda de Mediu? Hârtii şi statistici? Împart fondurile
europene pentru protecţia mediului şi lupta împotriva poluarii? O anchetă elementară
poate descopri vinovaţii, în amonte existând doar două localităţi. Noi vom trimte adrese
tuturor autoritaţilor competente, cu rugămintea de a aplica, autorităţilor locale
câte o amendă pe zi, până cînd cei care şi-au bătut joc de noi toţi vor curăţa
toată mizeria pe care ne-au aruncat-o. |
 |
|
|
Cheile Gîrliştei |
Între Anina şi Gîrlişte, 1 iunie 2008,
zi de alegeri locale... |
|
Mulţumim pe această cale cetăţenilor şi autorităţilor din Anina pentru cantitatea
imensă de gunoi aruncată în râul Gîrlişte, în amonte şi pe teritoriul rezervaţiei
naturale. Mormanele de sticle goale, amestecate cu textile murdare, poluează cu
dărnicie tot parcursul cheilor. Cine administrează rezervaţia are cumva ochi? Au
vopsit, au şters, apoi au revopsit pe ici, pe colo cu pătrate frumos colorate, roşii,
albastre şi galbene, fără explicaţii, fără efect. Vopsitorii nu s-au împiedicat
de tonele de pet-uri, cârpe, cauciucuri şi alte mizerii, ce nu credeam vreodată
că pot curge la vale pe zeci de kilometri... În apropiere de Anina, latrinele sunt
construite direct deasupra pârâului.
Am întîlnit un pescar din partea locului, care ne-a explicat cu elocvenţă că Gîrlişte nu figurează în evidenţe ca pârâu, el figureaza ca şi canal colector
pentru Anina! Ne-a mai mărturisit că merge la pescuit pe Gîrlişte, pentru că are
copii mici, la care le place foarte mult peştele.
No comment... |
|
|
Dacă aveţi
materiale pentru această pagina, vă rugăm să le trimiteţi prin e-mail apăsând
aici.
|